Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adian Câciu, anunță, duminică după-amiază, că gradul de absorbție a fondurilor europene din exercițiul financiar 2014-2020 a ajuns la 97%, rezultat care, în opinia sa, se datorează stabilității politice.
România a înregistrat progrese impresionante în ceea ce privește performanțele economice, însă țara se confruntă în continuare cu un decalaj mare de convergență față de standardele de viață din UE și cu mari disparități regionale și sociale. Pentru a rezolva aceste probleme, România trebuie să își valorifice sectorul privat, potrivit unui nou raport IFC.
Comisia Europeană a înrăutățit prognozele de creștere economică pentru zona euro și Uniunea Europeană în 2023 și 2024, citând activitatea moderată din prima jumătate a anului și prețurile “ridicate și încă în creștere” pentru majoritatea bunurilor și serviciilor, care afectează consumul privat. Economia Germaniei, cea mai mare din Europa, este așteptată să scadă în acest an, după performanțe sub estimări în primele șase luni.
Economia europeană a încetinit puternic în trimestrul al treilea, opt dintre statele UE care au raportat date consemnând scăderi raportat la trimestrul precedent, potrivit Eurostat. România și Cipru au înregistrat cel mai mare avans trimestrial, în timp ce economia Ungariei s-a contractat pentru prima oară în ultimii doi ani.
Economiile din zona euro și UE au crescut mai lent în ultimul trimestru, pe fondul evoluției nefavorabile a numărului de cazuri de Covid-19 și reimpunerii unor restricții.
Creșterea economiei României va accelera, în medie, cu un punct procentual pe an între 2021 și 2026, în scenariul în care autoritățile vor reuși să atragă toate fondurile puse la dispoziție prin Planul de redresare și reziliență (PNRR), potrivit Băncii Mondiale, care avertizează că absorbția fondurilor europene este vitală pentru o redresare economică sustenabilă.
România a avut, în ultimele 3 luni din 2020, cea mai rapidă revenire a economiei dintre statele Uniunii Europene, comparativ cu trimestrul precedent, relevă clasamentul bazat pe datele revizuite publicate de biroul european de statistică Eurostat.
România a avut, în ultimele 3 luni din 2020, cea mai mare creștere economică trimestrială din Uniunea Europeană, potrivit unui clasament preliminar bazat pe datele publicate de biroul european de statistică Eurostat.
Executivul PNL-USR-UDMR are ca obiectiv închiderea rapidă a decalajului față Uniunea Europeană și atingerea unui nivel al producției pe locuitor de 85% din media comunitară în 2024, ceea ce presupune cea mai rapidă creștere în raport cu restul țărilor din ultimii 30 de ani și atingerea unui nivel similar de dezvoltare al celor din țările baltice, indică date analizate de Profit.ro. Ce ne mai promit noii guvernanți.
Inflația anuală din zona euro a coborât la 1,1% în iulie, de la 1,3% în luna anterioară, îndepărtându-se și mai mult de ținta Băncii Centrale Europene (BCE), de aproape 2%, potrivit datelor estimative publicate de biroul european de statistică Eurostat.
România a avut în primul trimestru a doua mare creștere economică din Uniunea Europeană, de 5,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2018, avansul fiind de peste trei ori mai mare comparativ cu cel înregistrat la nivelul UE, potrivit datelor preliminare publicate de biroul european de statistică Eurostat.
Comisia Europeană a îmbunătățit prognoza de creștere pentru România în 2017, de la 3,9% la 4,4%, dar avansul anticipat de executivul european este sub cel estimat de Guvern, de 5,2%.